Țigănușul (Umbra krameri)

Este un pește caracteristic bazinului hidrografic al Dunării mijlocii și aparține familiei umbridae

Răspândire:

Se găsește atât în Dunăre, cât și în mai multe dintre apele care se varsă în ea, de la Viena și până la vărsarea în Marea Neagră. Mai este prezent și pe cursul inferior al bazinului Nistrului.

În România se mai găsește și în bazinele Teleormanului și Neajlovului, pe cursul inferior al Someșului si Crișurilor, în lacul Razelm și în unele ape de lângă Sulina și Caraorman.

Îl putem însă întâlni și în ape mici, cu multă vegetație, cu fundul mâlos.

– La secarea apei din balta unde trăiește, rezistă mult timp și suportă foarte bine lipsa de oxigen din apă, deoarece poate respira și cu vezica de aer, puternic vascularizată.

Descriere:

Țigănușul are capul ușor comprimat lateral, gura mică, terminală, puțin oblică, cu dinți mici și identici.

– Corpul lui este ușor alungit, este acoperit cu solzi mari care lipsesc la baza înotătoarelor.

– Pedunculul caudal este comprimat lateral.

– Caudala este rotunjită.

– Corpul pestelui nu are linie laterală.

– Culoarea corpului țigănușului este brună, cu reflexe violacee mai întunecate pe spate, ventrala este gălbuie.

– Pe laturile corpului se văd o serie de pete mai întunecate, negricioase.

– Înotatoarele sunt galbui-cenusii sau brune.

– Țigănușul are o lungime medie de 12cm.

– Acest pește mititel, trăiește în general doar 2 ani, mai rar 3 ani în bazinul Panonic, iar exemplarele din Delta Dunării ating și vârsta de 5 ani, vârsta la care ajung având o lungime de 8-9, maxim 10 cm.

Reproducere:

– Se reproduce în lunile martie-aprilie, mai rar la începutul lui mai, la o temperatura a apei de 12-16°C

– O femelă depune între 500 si 1500 de icre, cu un diametru de 2mm.

– Țigănușii trăiesc în bancuri mici, mai mult în apropierea fundului apei, ferindu-se de lumină.

– Mișcarea înotatoarelor perechi este alternativă, cea ce este o caracteristică a acestui pește.

Hrana:

– Țigănușul consumă nevertebrate mici acvatice (larve, moluște mici, insecte acvatice, larve de Chironomide), ocazional icre sau alevini de pești.

– În zonele unde trăiește, țigănușul este prins de pescarii sportivi pentru a-l folosi apoi drept momeală.

*În prezent legea nu prevede limita minimă admisă pentru pescuit!

Cam atât despre Țigănuș 🙂 fire întinse și urmăriți-ne în continuare!