Răspărul (Gymnocephalus schraetser)

Acesta face parte din familia percide

Răspândire:

Specie mai puţin frecventă decât ghiborţul, răspărul preferă aproape exclusiv apele curgătoare.

Trăieşte în Dunăre şi râurile moderat curgătoare, în zonele cu bental nisipos, ocazional pietros, urcând până în zona colinară

Descriere:

Deşi seamănă cu ruda sa apropiată ghiborţul, răspărul are corpul mai lunguieț, turtit lateral, mai subţire şi cu capul mai alungit.

– Privit lateral, capul are formă triunghiulară.

– Ochii situaţi în jumătatea posterioară a capului, privesc lateral şi au formă ovală în sens longitudinal.

– Profilul dorsal urcă aproape rectiliniu de la vârful botului până la inserţia dorsalei, după care coboară.

– Profilul ventral este aproape orizontal

– Pedunculul caudal este mai scund şi mai gros decât la

ghiborţ, iar pectoralele sunt ceva mai ascuţite decât la acesta.

– Solzii sunt ctenoizi şi lipsesc de pe cap piept şi abdomen, până în dreptul înotătoarelor pectorale.

– Partea dorsală şi flancurile sunt galbene ca lămâia, iar partea

ventrală este albă.

– Pe jumătatea dorsală a corpului există 3 dungi longitudinale negre-albăstrui, subţiri şi foarte bine delimitate, care se întind de la opercule şi până la coadă.

– Primele două dungi sunt de regulă întrerupte, uneori şi cea de a treia.

– Partea moale a dorsalei şi celelalte înotătoare sunt incolore Irisul ochiului este negru.

– Lungimea corpului: 14 – 20 cm, max. 24 cm.

Hrana și modul de viață:

– Formează cârduri de câteva zeci sau chiar sute de exemplare în amestec cu alte specii reofile.

– Evită locurile cu apă stătătoare

– Se hrănește, la fel ca și ghiborțul, cu nevertebrate bentonice (care trăiesc pe fundul apei).

– În afară de insecte, larve de insecte, râme, raci, melci și scoici, mănâncă icre și puiet de pește, cu predilecție icrele șalăului și ale crapului și în general puietul tuturor speciilor pașnice de pești

Reproducere:

Reproducerea răspărului are loc în aprilie-mai, când icrele sunt depuse sub forma unor benzi late pe fundal tare, în curentul apei.

– În primii 2-3 ani de viață, răspărul este mai degrabă pașnic, hrănindu-se cu râme, viermișori și, din când în când, cu câte un peștișor. Odată depășită această fază a vieții devine prădător, vânând în haită, alături de numeroase exemplare de aceeași talie.

– La maturitate devine singuratic.

Pescuitul celor două specii nu impune prea multă bătaie de cap, aproape oricine cu o undită si cu un vierme ori râmă, poate prinde fără dificultăți acești pești. * Fire întinse tuturor si urmăriți-ne în continuare !!!