Pentru cei ce nu cunosc încă, vă aducem la cunoștință sancțiunile împotriva celor ce “pescuiesc” cu scule și unelte interzise prin lege! Este vorba de cele trei articole din OUG 23/2008, respectiv art. 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68 publicată în MO și având nr. 180 din 10.03.2008.
👉Pe scurt:
ART. 58
Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300
lei la 600 lei:

a) pescuitul recreativ al oricăror specii de peşte şi altor vieţuitoare acvatice vii
efectuat fără permis în habitatele piscicole naturale;

b) neprezentarea permisului, licenţei sau autorizaţiei atunci când acestea sunt
solicitate de către persoanele împuternicite să constate contravenţiile/infracţiunile;
c) încălcarea condiţiilor prevăzute în permis, autorizaţie şi/sau licenţă;

d) pescuitul recreativ al oricăror specii de peşti şi altor vieţuitoare acvatice sub
dimensiunile minime legale.

ART. 59
Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 600
lei la 1.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o perioadă de 90 de zile a permisului
sau autorizaţiei, după caz:

a) prinderea salmonidelor cu mâna, cu unelte de pescuit comercial sau cu alte
unelte de pescuit confecţionate artizanal;

b) pescuitul salmonidelor cu momeli naturale;
c) pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale în apele salmonicole;

d) reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativ/sportiv
a mai mult de 10 bucăţi/exemplare/zi, în total, din speciile de păstrăv, lipan şi
coregon în apele de munte sau a mai mult de 5 kg de peşte/zi din zona colinară şi de
şes, cu excepţia cazului în care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate
depăşeşte 5 kg;

e) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpă a semnelor indicatoare cu
semnificaţie piscicolă;

f) pescuitul recreativ/sportiv în habitatele piscicole naturale, prin orice metode şi
mijloace, al peştilor şi al altor vieţuitoare acvatice, în perioada de prohibiţie şi în
zonele de protecţie;

g) pescuitul cu lanseta folosind plasă monofilament.

ART. 60
Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000
lei la 1.500 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o durată de 90 de zile a permisului, a
autorizaţiei sau a licenţei, după caz:

a) plasarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă pe mai mult de două treimi din
lăţimea râurilor, canalelor şi a Dunării;

b) utilizarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă în cadrul complexului lagunar
Razelm – Sinoe, în ghiolurile Belciuc – Erenciuc şi în lacurile litorale;

c) neîndeplinirea la termenele şi în condiţiile stabilite a măsurilor dispuse de
personalul cu drept de inspecţie şi control, precum şi nefurnizarea datelor statistice
către personalul cu drept de inspecţie şi control din cadrul Agenţiei Naţionale pentru
Pescuit şi Acvacultură, în conformitate cu activităţile prevăzute în programele de
colectare a datelor şi cu prevederilor legislaţiei naţionale şi ale Uniunii Europene
privind sectorul pescăresc;

d) capturarea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane în râurile şi în lacurile din
zona de munte, precum şi în râurile colinare şi de şes, cu excepţia Dunării şi
Prutului;

e) nemarcarea uneltelor de pescuit comercial.

Art. 61. – Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 3.500 lei: a) introducerea în habitatele piscicole naturale sau în amenajările piscicole, fără avizul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, a altor specii decât cele existente; b) nedeţinerea licenţei pentru desfăşurarea activităţii de acvacultură.

Art. 62. – Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.800 lei la 4.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o durată de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, după caz: a) comercializarea peștilor și a altor viețuitoare acvatice provenite din habitatele piscicole naturale sub dimensiunea minimă legală; b) refuzul de a permite accesul personalului autorizat pentru controlul și inspecția navelor/ambarcațiunilor, autovehiculelor, unităților de acvacultură, unităților de procesare și/sau comercializare, precum și în perimetrul bazinelor acvatice exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial; refuzul de a permite accesul personalului cu drept de inspecție și control la sediile și sucursalele unităților controlate, la navele/ambarcațiunile, autovehiculele, unitățile de acvacultură, unitățile de procesare, comercializare și alimentație publică, precum și în perimetrul bazinelor acvatice exploatate prin pescuit recreativ/comercial, în vederea îndeplinirii funcției de inspecție și control; c) utilizarea unei nave/ambarcațiuni la pescuitul în scop comercial, neinscripționată cu marcaj exterior corespunzător licenței de pescuit sau inscripționată cu date false, dacă fapta nu constituie, potrivit legii penale, infracțiune; d) pescuitul în scop comercial/recreativ pe cursul unei ape curgătoare în zona de 500 m aval de baraj.

Art. 63. – Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei: a) distrugerea sau degradarea din culpă a digurilor, barajelor şi canalelor, a taluzurilor şi malurilor, a instalaţiilor hidrotehnice aferente amenajărilor piscicole, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale; b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti, a topliţelor şi a cascadelor podite, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale; c) reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate, dacă prin aceasta se periclitează existenţa resurselor acvatice vii, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale; d) distrugerea, degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale; e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedică intrarea peştilor în sistemele de alimentare cu apă, irigaţii, precum şi în instalaţiile hidroenergetice, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale; f) neluarea măsurilor pentru curăţarea zonelor de pescuit şi pentru protejarea şi salvarea resurselor acvatice vii la construcţia sau golirea lacurilor de acumulare; g) neasigurarea debitului de apă necesar în vederea dezvoltării normale a faunei piscicole în aval de o lucrare de barare; h) aruncarea sau depozitarea rumeguşului, deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale, produse şi substanţe poluante pe malurile râurilor, pâraielor, lacurilor, bălţilor şi amenajărilor piscicole; i) pescuitul lostriţei; j) prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane în râurile şi în lacurile din zona de munte, precum şi în râurile colinare şi de şes, cu excepţia Dunării şi Prutului; ABROGAT k) neexecutarea lucrărilor pentru protecţia şi refacerea habitatelor naturale ale peştilor şi ale celorlalte vieţuitoare acvatice vii; l) pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv pe cursul unei ape curgătoare în zona de 500 m aval de baraj; m) circulaţia autovehiculelor de orice tip şi transportul cu orice mijloace a buştenilor prin albia minoră a râurilor şi pâraielor din zona de munte.

Art. 64. – Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se sancţionează cu amendă de la 6.000 lei la 10.000 lei şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani a) pescuitul comercial sau sportiv fără licență sau autorizație de pescuit; b) pescuitul prin orice metode al reproducătorilor, în perioada de prohibiţie, şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală; c) reducerea debitului și a volumului de apă pe cursurile de apă, în scopul pescuitului ilegal; d) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescărești sau cu unelte de pescuit de orice fel, de către persoane neautorizate, a canalelor și a gârlelor de legătură cu lacurile, bălțile ori cu terenurile inundabile; e) pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, prin orice metode și mijloace, al peștilor și al altor viețuitoare acvatice, în perioada de prohibiție; f) procesarea, fără drept, a produselor obținute din pescuit sau acvacultură; g) pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit având ochiul de plasă sub dimensiunile minime legale; h) deținerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peștelui și altor viețuitoare acvatice obținute din pescuit ori produselor din pește. Documentele de proveniență vor însoți mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării. Prin documente de proveniență se înțelege, după caz, factura fiscală, factura, avizul de însoțire a mărfii, documentele vamale, factura externă sau orice alte documente stabilite prin lege; i) producerea, importul, comercializarea, deținerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârșelor, vintirelor, precum și a altor tipuri de unelte de pescuit comercial; j) pescuitul cu japca, cu ostia, sulița, țepoaica și cu orice alte unelte înțepătoare sau agățătoare, prin greblare sau harponare; k) producerea, importul, deținerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament, cu excepția setcilor folosite pentru pescuitul calcanului, cu mărimea ochiului de minimum 400 mm; l) pescuitul cu alte unelte sau scule neautorizate. m) pescuitul ilegal și pescuitul neraportat al calcanului.

Art. 65. – (1) Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 3 ani şi interzicerea dreptului de a pescui o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani: a) pescuitul electric, deținerea aparatelor și dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin curentare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanțe toxice și narcotice de orice fel, precum și folosirea armelor de foc în scopul omorârii peștilor sau altor viețuitoare acvatice; b) pescuitul sau omorârea deliberată a mamiferelor marine. c) pescuitul, deținerea, transportul, comercializarea sturionilor capturați pe teritoriul României din habitatele piscicole naturale, precum și a produselor și subproduselor obținute din aceștia, fără respectarea prevederilor legale în vigoare, cu excepția celor proveniți din acvacultură, pentru care se face dovada originii prin documente și marcaje justificative legale. (2) Tentativa se pedepseşte.

Art. 66. – (1) Sunt supuse ridicării în vederea confiscării uneltele şi ambarcaţiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport, armele de foc şi orice alte bunuri care au fost folosite la săvârşirea infracţiunilor. (2) Bunurile rezultate din săvârşirea infracţiunilor şi contravenţiilor, constând în peşte, icre, alte vieţuitoare şi produse acvatice, sunt supuse confiscării. (3) În cazurile de confiscare a bunurilor prevăzute la alin. (1) şi (2) organele de constatare dispun valorificarea lor în condiţiile legii, contravaloarea făcându-se venit la bugetul de stat.

Art. 67. – (1) Pe lângă organele de urmărire penală sunt competente să efectueze acte de constatare pentru faptele prevăzute la art. 64 și 65 și persoanele cu drept de inspecție și control din cadrul Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, Gărzii Naționale de Mediu, Administrației Rezervației Biosferei «Delta Dunării», precum și ofițeri și subofițeri din cadrul Jandarmeriei Române, conform prevederilor art. 61 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare. (2) Organele prevăzute la alin. (1) au obligaţiile organelor de constatare a infracţiunilor, prevăzute de Codul de procedură penală. (3) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 58-63 se fac de către personalul prevăzut la alin. (1), de către ofițerii și agenții din cadrul Poliției Române și Poliției de Frontieră Române, ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române, precum și de către personalul silvic din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Art. 68. – (1) Contravenţiilor prevăzute la art. 58–63 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 58–63, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

📌Mai jos pentru cei interesați, găsiți și un link cu textul lege afișat integral⤵

http://www.monitoruljuridic.ro/monitorul-oficial/180/2008-03-10/

De ce pe poza afiș am scris “vrem amenzi pentru braconieri, nu doar pentru pescarii recreativi”?
La prima vedere este lesne de înțeles de ce!
Vom căuta să explicăm totuși și mai în amănunt fiindcă sunt multe aspecte ce merită luate în considerare.

📌Hai să vedem în primul rând cu ce ar putea greși și implicit să încalce legea pescarul recreativ:
1- Poate pescui în timpul prohibiției intenționat sau fără să știe? Da și nu!
2- Poate să rețină specii de pești ce sunt ocrotiți prin lege, ori să rețină specii permise însă sub limita legală ori peste limita maximă admisă, fără ca el să intenționeze direct asta? Da și nu!
3- Poate să pescuiască cu un număr de cârlige sau scule mai mare decât prevede legea fără ca el să cunoască acest lucru? Da și nu!

  • Din punctul nostru de vedere cam așa poate încălca legea pescuitului recreativ un pescar obișnuit.
    👉Care ar putea fi el acest pescar recreativ?
  • Acesta poate fi un copil, un tânăr adolescent, un bărbat, o femeie, o persoană vârstnică.
    👉Cum/cât poate unul/unii din aceștia să aducă pagube însemnate sau nu, populației piscicole din România?
  • Aici stimați cititori vă rugăm pe dvs să vă dați cu părerea, nu dorim să influențăm cu ceva!

📌De data asta enumerăm cum ar putea încălca legea pescuitului recreativ, cei ce aleg să pescuiască cu scule și unelte nelegale:
1- Poate pescui în timpul prohibiției intenționat sau fără să știe? Da și nu!
2- Poate să-și agațe plasele în diverse structuri din apă, să le rupă și astfel peștii și alte viețuitoare să rămână blocați în acestea, cauzând direct moartea acestora? Da!
3- Un pescar recreativ poate să-și agațe montura în plasa agățată și lăsată de braconier în apă, în felul acesta pierzând și el montura acolo? Da!
4- Un braconier ce “pescuiește” prin metoda curent electric, poate dăuna populațiile de pești și alte viețuitoare din mediul acvatic și subacvatic? Da!
5- O anume specie de pește care scapă viu după curentare, mai se poate înmulți? Nu!
6- Curentul produs de aparatele electrice destinate paralizării peștilor produc rezultate doar anumitor specii, sau doar a unora dintre ele? Le afectează pe toate? Da!
7- Halaiele și setcile pun în pericol prin folosirea lor populațiile de pești și alte viețuitoare? Da!
8- Folosirea acestora credeți că este făcută în scop recreativ? Nu!
👉Cum ar arăta un astfel de pescar? Ar semăna cu unul recreativ? La prima vedere da!
👉 Aceștia pot aduce pagube însemnate populației piscicole din România?

  • Estimați și aici dvs vă rugăm!

📌Nu trebuie să ne focusăm bineînțeles doar pe cei ce practică aceste contravenții și infracțiuni, ci și pe cei ce le comercializează!

  • Dacă facem o scurtă căutare pe internet a ustensilelor de braconat, vom găsi o multitudine de oferte, atât în București cât și în țară. Peste tot le putem găsi și procura, inclusiv în piețe, pe la tarabe și prin magazinele engros!
  • De ce se permite asta?
  • Sunt infracțiuni economice minore care nu au luat așa mare amploare!?
  • Mai sus vă rugam pe dvs să calculați efectele produse de către pescarii recreativi și cealaltă categorie numiți braconieri, vă rugăm de data asta să înmulțiți la nivel național!
    Este dezastru! E dureros!
    Este cel mai potrivit termen de exprimare!
  • Întrebarea veșnică întâlnită în ultimii ani prin toată societatea civilă “ce lăsăm în urmă copiilor noștri?” Este o întrebare care ar trebui să ne doară pe fiecare din noi și să începem să acționăm, nu doar oftând, ci prin faptele noastre ale fiecăruia dintre noi, indiferent dacă vorbim de o infracțiune de viol, un furt auto, din magazin, o spargere, etc, în cazul nostru al pescarilor despre braconajul piscicol! Tot infracțiune sau după caz contravenție se numește și aceasta trebuie anunțată organelor competente astfel încât să poată acționa ei!
  • Știu că unii din dvs au luat atitudine și au raportat asemenea cazuri, ba poliției comunitare, naționale, jandarmeriei sau poliției de frontieră și în loc să fiți ajutați, să se de-a curs solicitării sau sesizării dvs, nu s-a întâmplat așa, ba dimpotrivă, unii din voi ați fost chiar voi înșivă amendați sau amenințați, tocmai de cei ce trebuiau să acționeze legal împotriva ilegalităților comise.

📌 Rugămintea noastră la dvs celor ce vă pasă de fenomenul acesta pescuit recreativ, este să NU VĂ DESCURAJAȚI!!!

  • Faceți sesizări și adrese organelor abilitate!
  • Strângeți dovezi, poze, clipuri, martori!
  • NU vă certați la telefon cu centralista 112 sau de la postul de poliție!
  • Explicați cu calm situația! Ex: “Sunt Popescu Ion și vă sun să vă sesizați cu privire la săvârșirea unei infracțiuni/contravenții, în speță pescuit cu unelte interzise prin lege”
  • Precizați că sunteți martori și aveți dovezi la locul faptei!
  • Puteți solicita deasemenea pentru siguranța dvs că doriți să reclamați acestea sub anonimat! Aveți acest drept legal!
  • Dacă situația impune, rămâneți ascuns până la sosirea legiuitorilor!

Luată situația individual este greu de reușit, însă dusă la un nivel mai mare, atât pe plan local cât și la nivel național, în mod sigur avem șanse foarte mari de reușită!
S-a ajuns aici tocmai din nepăsare, privim cu milă uneori la un bătrânel ce “pescuiește” cu parașuta, motivând faptul că nu are din ce trăi, este cât se poate de fals! Dacă bătrânelul ar pescui cu o vargă la viermuși, ar prinde cu o mână de mălai amestecat cu pâine uscată mai mulți obleți decât ar prinde cu parașuta.

  • Puteți chiar voi să discutați cuvincios cu acel bătrânel, dacă veți ști să puneți bine accentul pe situație, acesta sigur va înțelege! Bineînțeles aici vorbim de un om care face asta singur și nu o face in mod frecvent!
    ⚠Dacă discutăm însă de gașca de la Pod Roșu – Lacul Morii (Chiajna), acolo situația se schimbă radical! De ce spunem gașca? Păi așa este! Oamenii se cunosc, au chiar și așa zișii “antene”, care îi anunță în caz de vreun control.
    Sunt câte doi trei pe fiecare parte a podului, parașutele lor cern precum o sită, tot ce mișcă acolo între râul Dâmbovița și Lacul Morii. În gălețile lor veți găsi în proporție de 80-90% puiet de biban, șalău și alte specii, sunt de mărimea unui deget!!! Este revoltător!
  • Da așa veți găsi acolo, dar și pe celelalte lacuri din București și din țară! Nu poți să nu-i vezi! Vrem să ne bucurăm de acest hobby frumos cu familia și prietenii, însă noi la rândul nostru ce facem în acest sens? Noi vumtne implicăm, lăsând capul în jos ca de obicei ?

Iată o experiență trăită împreună cu fiul meu în urmă cu 5 ani, când avea doar 7 ani împliniți!
Din lipsa timpului, într-o zi de vară, într-un weekend, aleg să-mi iau fiul la o partidă de pescuit pe râul Dâmbovița în București, ajungeam în 15min, nu necesita foarte mare pregătire, doar niște viermi și ceva mămăligă amestecată cu ttx pentru nădire. Nu vroiam să scot balauri (de parcă și aveam de unde😁), ci doar să ne recreem un pic împreună și să-i pun undița în mână fiului, cred că era atunci prima sau a doua oară.
Aleg tronsonul de la Cotroceni, fix lângă pod sub platanul bătrân de pe colț.
Îmi ancorez fiul de gradul de protecție cu un ham, în caz că se apleca mai mult peste limită și încep să nădesc, să pregătesc vadul. După 5 minute am început să scot câte un somotei, câte un oblete. Îi explicam copilului cum se ține undița, cum se lansează, cum pune în cârlig viermele, etc. Era super! Trăiam niște clipe tare frumoase! Să te afli cu puiul tău împreună la pescuit, ce-ți poți dori mai mult de la viață? 😁
După un timp scad în intensitate trăsăturile, venise caldura. Mă uit în stânga mea că îmi păru mișcare. Era un nene ce “pescuia” cu parașuta. Mă rugam să nu se apropie de noi! Nu mi-au fost ascultate rugămințile! Tipul se apropia încet dar sigur, ce credeți aproape de fiecare data când scotea parașuta era agățat un oblete cel puțin, câte un biban dar și roșioară, mici ce-i drept.
Toate ca toate “bune și frumoase” însă începeam să mă tem tot mai mult! Fiul meu îl observă și el până la urmă, se uita la el tot mai mult, mai des ca la pluta din fața lui. După câteva minute îmi spune aproape răstindu-se la mine “Hei! Mie de ce nu mi-ai luat din aia?” Am amuțit pe loc, de ce-mi era teamă n-am scăpat. Aproape că am evitat să-i răspund făcându-mi de treabă cu împrospătarea momelii din cârlig. După câteva minute îmi spune iar “uite nenea ăla prinde mai mult ca noi!”. Nu aveam cum să mai evit răspunsurile. A trebuit să-i fac teoria chibritului despre ce facem noi doi și ce face celălalt tip. Nu a înțeles vor deplin vă dați seama, am inceput ușor să strângem sculele căci oricum caldura se lăsa mai mult și tipul cu parașuta nu mai pleca de acolo. În mod normal dacă eram singur mă băgam în seamă cu el să-i explic “moartea căprioarei” însă de față cu fiul meu nu am făcut asta.
De-a lungul timpului ne-am adus aminte amândoi de experiența aceea și fiul meu a înțeles până la urmă ce înseamnă pescuitul recreativ/sportiv și ce înseamnă a bracona.
Sunt mândru de ce am reușit până acum cu el în materie de pescuit, ba chiar strădaniile mele n-au fost în deșarte, el ocupând podiumul la trei din cele patru ediții de pescuit pentru copii, la CUPA MICILOR PESCARI eveniment organizat în fiecare an de A.P.A.- Asociația Pescari Amărășteni, acolo unde a întâlnit competiția, chiar de a fost vorba mai mult de distracție decât de pescuit și acolo unde a cunoscut și alți copii ce îndrăgesc mai mult sau mai puțin acest hobby minunat!

AȘADAR LUAȚI ATITUDINE FRAȚILOR CĂCI STĂ ÎN PUTEREAI NOASTRĂ A TUTUROR!!!

  • Acestea fiind spuse prieteni vă urăm fire întinse tuturor și urmăriți-ne în continuare!
  • Numai bine să vă fie!