Bună seara !

Pescuit la știuci cu surprize

De ce se cheamă așa ? Iată!?
Prin Septembrie al lui 2016, umblând prin grupurile de pe facebook (cele de pescuit nu de femei goale ), văd câțiva băieți, prieteni de fapt, ce tot trag pe știucă, da ce știucă domnilor una mai frumoasă ca alta. Eu cum sunt mai mult cu staționarul, cu pluta, la început nu prea dau împortanță…doar că-mi sticleau ochii la caracaline și peisajele mirifice.
Hotărăsc și eu să merg să-mi incerc norocul după câteva zile de fierbere, așa că îmi caut lansetă adecvată prin scule și găsesc doar o vechitură, o Germina roșie din ’90, cu o mulinetă made in piața Rahova, verific firul și îl și schimb de fapt să nu am probleme în caz că prind vreun balaur ? i-au 2-3 linguri și strune din drum și dă-i bătaie Bogdane unde știi tu.

Mie nu-mi prea place să bat oamenii la cap gen “unde ai prins mă, zi mă și mie? etc” sunt mai tăcut așa… Consider că un pescar trebuie să își caute și el locurile, nu să ceară mură în gură mereu, cum se tot face din păcate pe FB…
În ziua aia merg deci pe mâna mea, ce-o fi o fi.
Cu o seară în urmă vorbesc cu Marko, Mihai și Bețe, care vroiau si ei o pescuială cam tot prin zona vizata de mine, numai ca eu unul nu o mai știam așa bine nu mai fusesem de ceva timp pe acolo….

Ajung eu la locu faptei, cobor dealul, intru în stufăriș…bă frate da un stufăriș de vro 3m si ceva înălțime si des rău, acolo era o cărare veche pe care nu o știe oricine, nici la prieteni nu spui, că na, pescaru e pescar mai le ține și pt el, era un întuneric prin stuful ăla și la un moment dat chiar am crezut că am greșit poteca, am vrut să mă întorc pe cuvânt.

În sfârșit la locul cu pricina, recunosc, era locul știut, liniște, sãlbăticie, frumos de tot, când țârrr telefonu, era Bețe, “ce faci mă, ai ajuns?” “da, sunt unde stiu eu, voi mai veniți ?” “da” zice Bețe, “suntem pe drum, merge treaba ?” “încă nu” zic eu…și imi văd de treabă, las rucsacul jos, scot țuica, aprind o mahoarcă și încă savurez aerul și liniștea de acolo, nici nu mai îmi ardea parcă de știucăreală, uitasem de ce venisem…După o juma de oră de stagnare îmi încarc firul cu o lingură și mă pun pe treabă, dau in stânga dau în dreapta, dau înainte și înapoi, nimic…schimb lingura pun mai mică si mai colorată, iarăși stg, dr, înainte și înapoi nimic 🙁 mă gândesc au trecut “electricienii”, trecu vro oră, vreo sută de lanseuri, nimic, mort total.

În liniștea aia asurzitoare aud iar țârr-telefonul, iarăși Bețe…” bă vezi că stiu eu că vine paznicul bălții, nu-ți face nimic, te ține de vorbă, să nu-i spui cine te-a trimis aici !” eu: “ce paznic mă că am ANPA vizat tot ce vrei sunt curat” el: “taci ma că stiu eu caută el ceva motiv dar vrea să vadă mai multe să te traga de limbă” eu: ” mă nebunule tu nu pricepi că am permisul de pescuit cu mine?..ce nu înțelegi…să vină încoa’ dă-l naibi !” el: “bine ma eu ți-am spus să știi, vine îmbracat in pescar, are pantaloni pescarești, vestă, camuflaj, o traistă și o lansetă, bă dar nu-i spui nimic, taci din gură faci pe prostu” eu: “stii ceva ma ?..să-mi vorbească el pe nas să mă înjure sau altceva să vezi baie ce-i fac ba mai mult, “îl aranjez îl fac pastramă prin stufărișul ăsta, îl dau la mistreți am șundreaua ascuțită ce dracu să-mi facă, pescuiesc legal, lasa-mă cu paznicu tău cu tot”.

Îi închid telefonul și chiar mă enervez pe bune! Păi ce am scăpat? Nu! Sună iar, nu răspund, îi închid. Mă sună iar, îi răspund doar să-l înjur, “băaaa peștele nu vrea și tu mă superi cu paznicu tău nebun, lasă-ma în pace la dracu că sunt deja șucărit” el: băaa taci și asculta ce zic!” eu: “ce sa ascult, iar paznicu? Gata merg eu să dau de el să închei povestea!” printre cuvinte și țipete aud in telefon “Dan”. “Ce e mă cu Dan?” el: “Vine Dan mă!” eu: “Să vină că ce-i fac eu..” el: ” el e paznicul mă!!! Stai dracu cuminte cu șundreaua să nu faci vro prostie!” eu: “cum ma Streche paznic?”… Ai râs de mine, ați râs cu toții fir-ați ai naibi de tâmpiți..”

Auzeam eu ceva șușoteli în telefon, erau ale lui Marcel și Mihai care au regizat de fapt lucrarea.
Chiar în momentul ăla iese Streche din boscheți din stuf, se ținea și ăla cu mâna de burtă de râs, am râs și eu atunci și credeți-mă mereu râd de faza aia, chiar si acum când scriu râd? “Tu erai ma paznicu fir-ați ai naibi de nebuni, am pus botu, mă pregătisem, desfăcui curelușa la șundrea…”

Încearca și Streche câteva lanseuri la mine în zonă, nimic, hotărăște să schimbe locul , ne salutăm și ne despărțim, era prânzul, eu ieșit din tura de 24 eram cam gata. Înapoi prin stufăriș pe cărare, pe deal, jos în vale dau de făptași Marcel, Mihai și Bețe, ne-am spurcat un pic din mers, am făcut un selfie de împăcare, le lăsai țuica neterminată, urcai în supernovă și o tai spre casă. Ce credeți, tot drumul râdeam, îi înjuram pe ai mei și iar râdeam de întâmplare.
Cam asta a fost scurta mea ieșire la pescuit după dințoasă, ei pe seară s-au întors cu rezultate, au schimbat mai multe locuri și au dat de caracalină, au avut bulan cum spunem noi pescarii.

Până data viitoare fire întinse și să auzim de bine !!! Dacă va amuzat dați o distribuire??

O poveste de Andriescu Mihai Bogdan