Păstrăvul de râu (Salmo trutta fario)

Aparține familiei salmonidelor și este numit și păstrăvul de munte, sau indigen.

Răspândire:
– Apare în apele de munte din țară noastră, cele cu un curs rapid, cu ape reci, limpezi și cu un bogat conținut de oxigen. Temperatura acestor râuri montane nu depășește de obicei valoarea de 10-12°C nici în timpul verii, conținutul lor de oxigen ridicandu-se la 8-10 cm3/l de apă.
– Peștele iubește doar apele limpezi și cristaline, iar în locurile unde s-a semnalat chiar și cea mai mică poluare, populația de păstrăv indigen scade imediat în mod simțitor.

*O acțiune nefastă asupra păstravului o au și defrișările neraționale ale zonelor împădurite. 
– Apele provenite din ploi când se revarsă fără a întâlni vreun obstacol pe pantele defrisate, vărsându-se direct în râuri împreună cu diverse elementele spălate din sol, face ca după câte o aversă puternică de ploaie de acest fel, râurile să rostogolească la vale în albia lor bolovani mari, păstrăvul neavând de multe ori scăpare în fața acestora.
– Curentii puternici de apă și pietrele pe care le rostogolesc distrug icrele depuse, alevinii, locurile potrivite pentru depunerea icrelor și locurile de refugiu ale pastravilor, într-un cuvânt, habitatul peștelui. 
– Condus de instinct, păstrăvul se retrage de regulă din apele devenite tulburi cu ocazia ploilor, în brațele mai limpezi ale râurilor, unde așteaptă ca apele să se limpezească din nou pentru a se întoarce în locurile sale de origine.

Descriere:
Păstrăvul de râu/indigen, are un corp zvelt acoperit cu solzi mici, este musculos, are gura mare cu dinți ascuțiți. 
– Coloritul este surprinzator de plăcut, variază în functie de condițiile locului, de flora submersă, limpezimea apei și luminozitatea albiei. La prima vedere culorile predomonante sunt brune-măslinii pe spate, coborând în grade spre alb-murdar pe flancuri și pântec, stropit de o puzderie de pete, aproape negre, între care clipesc steluțe cu alb-galbui. 
– Dacă în albiile pietroase, scăldate de lumină, paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu, în zonele adânci și umbrite păstrăvul are straie închise, bătând spre brun negricios pe spate.

Mod de viață:
– În timpul zilei păstrăvul preferă locurile unde râurile scaldă bolovani mari, adânciturile spalate sub mal de curenții apei sau locurile adăpostite de stâncile care se apleacă deasupra cursului apei. El stă la pândă în locurile unde apa curge în vârtejuri printre pietre, rădăcini de copac sau picioarele podurilor, așteptând ca apele să aducă spre el prada preferată. Dacă pânda nu are succes, părăsește locul respectiv, ieșind la vânătoare.
– De obicei păstrăvul este mai activ în primele ore ale dimineții, dar acest lucru se poate observa uneori și la prânz sau chiar atunci când se lasă seara. 
– Vânează cu cea mai mare pasiune înaintea ploii, încercând să prindă prin săritură muștele și insectele ce zboară deasupra apei. Tocmai pe acest obicei al sau se bazează pescuitul cu muște artificiale. 
– Exemplarele mai tinere preferă apele mai mici, cele mai în vârstă apele mai adânci, părăsind destul de rar locurile lor de refugiu.

Hrana:
– În legătură cu apetitul păstrăvului se poate afirma ca acesta prezintă caracter periodic. 
– Pastravul se hrănește cu larvele din apă ale unor insecte, precum și cu insectele ce zboară deasupra apei libelule, efemeride etc.
– Consumă extrem de rar hrană de origine vegetală.
– Fiind un acrobat excelent, păstrăvul sare și apucă cu multă precizie muștele, viespile si libelulele ce zboară în apropierea suprafeței apei.
– Exemplarele mai mari își devorează uneori semenii, caz în care păstrăvii mai mici nu au nici o șansă de scăpare prin fugă.
– Meniul acestui vânător este adesea completat și cu ceilalți pești ce populează apele montane, cum sunt zglăvoaca, boișteanul și grindelul.
– Fiind un peste vorace, păstrăvul vânează de cele mai multe ori aruncându-se asupra prăzii, din care cauză poate fi lesne pescuit cu undița când nu găsește hrană îndestulătoare, în astfel de perioade, oricare pescar sportiv, echipat cu muștele artificiale, voblerele sau lingurițe potrivite și înarmat cu o oarecare experiență, poate prinde chiar 8-10 păstrăvi în decurs de 30-40 minute, numar ce în alte împrejurări nu poate fi atins nici macar într-o zi întreagă de pescuit. 
– De îndată ce păstrăvul si-a potolit foamea și începe digerarea hranei, nu mai mușcă nici macar la cea mai ademenitoare muscă artificială, momeala asupra careia s-ar fi aruncat cu toate forțele numai cu putin înainte, acum este privită nepăsător. În această perioadă, peștele stă fixat în apele repezi de munte, cu capul impotriva curentilor, sau digeră hrana într-unul din ascunzișurile sale. 
– Se întâmplă adesea ca păstrăvul să prindă momeala aruncată în direcția sa încă din aer de la înălțimea de 30 cm, fără ca musca artificială să fi atins măcar suprafața apei.

Reproducere:
– De regulă, la vârsta de trei ani păstravul atinge maturitatea sexuală, la femele se situează adesea abia pe la patru ani.
– Perioada de reproducere începe la sfârșitul lunii octombrie în cazul unei toamne mai reci, sau în noiembrie, când exemplarele ajunse la maturitatea sexuală îmbracă haina nupțială. 
– Coloritul lor devine mai intens, mai viu ca de obicei, mai ales în ceea ce priveste culoarea roșie. 
– Femelele și masculii înoată în perechi în aceasta perioadă, străbătând râul în amonte, până ce ajung în regiuni cu curenți mai slabi și unde albia râului este acoperită de pietriș. 
– O singură femela depune la fiecare kilogram greutate corporală câte 1500-2000 icre, de culoare roșie-portocalie, cu un diametru de cca 3mm.

Pescuitul:
Păstrăvul poate fi prins cu toate cele 4 mari grupe de muște artificiale și anume:
– musca uscată
– musca udă
– nimfa
– streamer-ul

1- Pescuitul păstrăvului la muscă uscată
– Este pe departe cel mai frumos stil de pescuit la păstrăv dupa părerea multor pescari. Ca să pescuim la păstrav la muște uscate avem nevoie din punct de vedere al echipamentului de urmatoarele:
-un baț clasa 3, 4 sau 5;
-o mulinetă din aceeasi clasă ca bățul.
-un șnur care sa se potrivească cu bățul; de cele mai multe ori e suficient să fie aceeași clasă ca bățul, există însa și cazuri cand un șnur de aceeasi clasă ca bătul nu e cel mai potrivit.
-un leader conic de lungime 2.5-2.7 m
tippet grosimile 0.10, 0.12, 0.14.

*Muște artificiale uscate folosite:
-Addams (gri, olive, cream)
-Elk hair caddis sau dear hair caddis (cream sau gri)
-Klinkhammer olive
-Sedgeuri mici maro sau negre
-Viespea
Dacă pentru început aveti aceste muste în penar iar pestii mănâncă la suprafata si nu au cea mai leneșă zi din viata lor, la una dintre aceste muște garantat veți avea atacuri.

2- Pescuitul păstrăvului la muște ude
– Acest stil/metodă seamană cu pescuitul la uscate dar muștele se vor scufunda ușor în apă iar atacul de cele mai multe ori îl vom simți.
– Pentru asta e necesar să avem tot timpul contact direct cu muștele, deci șnurul cât mai întins. Chiar dacă muștele se vor scufunda, de multe ori în apa limpede vom vedea atacul și îl vom și simti. 
– Pescuitul la ude se poate practica și din aval în amonte, dar și din amonte în aval, acoperind zone mai mari ale apei. Când lăsăm muștele să meargă la vale vom acoperi o suprafață mare a apei și vom ghida muștele din vârful bățului. De multe ori când pescuim la ude, atunci când acestea vor cădea pe apă vom avea atac, acest lucru poate fi un semn ca se poate încerca si la muste uscate. Montura pentru pescuitul cu muste ude se poate realiza ca si cea pentru nimfe folosind snurul de muscă, doar ca în loc de nimfe vom folosii muste ude. Echipamentul necesar este identic cu cel folosit la pescuitul la uscate. Se poate de asemenea pescuii cu un bat de nimfa mai lung, din aproape.

*Muște ude pe care e bine sa le avem:
-March Brown.
-Spider negru
-Spider galben
-Muste traditionale (corp gri,galben, maro sau crem cu hackle din pana de cocos de retezat (acestea au o culoare nisipie si o stralucire aparte) sau orice pene de cocos aveti la dispozitie (grizzly, roscat sau negru).
-Viespea

3- Pescuitul păstrăvului la streamer
– Această metodă seamană cu pescuitul la muște ude. Streamerul are rolul să stimuleze instinctul de rapitor al păstrăvului. De regulă streamerul se lansează mai departe de zona unde stim sau credem ca stă păstrăvul și se recuperează în asa fel încât sa treacă prin fața lui precum un peștișor. Păstrăvul va detecta imediat dacă streamerul nostru evolueaza cum un peștisor si îl va refuza dacă îi va părea dubios.

4- Pescuitul păstrăvului la nimfă
– Pescuitul la nimfă pentru unii pescari a fost și este cel mai productiv. Se spune și pe bună dreptate ca peștii mănâncă aproximativ 20-30% la suprafată, restul procentajului pe fundul apei și între ape. Din acest motiv pescuitul cu nimfe dă rezultate foarte bune. 
– Păstrăvul își alege locul în care stă în funcție de câțiva factori. 
– Primul este protecția, atunci când caută un loc unde sa nu fie expus la pericole externe cum ar fi păsări sau alte animale. 
– Al doilea factor este hrana, adică își alege un loc unde apa sa-i aducă mâncare fară ca el sa faca eforturi prea mari în a o căuta. 
– Al treilea factor important este oxigenarea apei, deci cauta de asemenea un loc unde apa sa fie împrospătată constant. Mai trebuie să ținem cont că păstrăvul caută locurile unde să stea fără să depună prea mare efort.
– Combinând acesti factori ne putem da seama cam pe unde ar trebui sa fie păstrăvii atunci când suntem pe apă. 
– Locurile care merită căutate sunt de regulă la intersectia a doi curenti, la marginea unui curent puternic sau dupa o piatră mai mare unde se creează turbiditate si in acelasi timp oxigen. Chiar daca un curent pare foarte puternic e posibil ca pe fundul apei sa fie un bolovan, dupa care pastravul sa stea fara prea mare efort si de acolo sa manance ce ii aduce curentul respectiv făcând un minim de efort. Insitinctiv calculează dacă energia pe care o consumă pentru a mânca o muscă e mai mare decat energia pe care o asimilează.

*Pentru pescuitul păstrăvului la nimfă avem nevoie de urmatoarele: 
-Băț de pescuit la muscă, clasa 3, 4, sau 5 (lungimi intre 9 picioare si 10 picioare, poate chiar si mai lungi)
-Mulinetă de pescuit la muscă, clasa corespunzatoare bățului pe care îl vom folosi
-Snur pentru pescuit la muscă, clasa corespunzatoare mulinetei si bățului
-Fir monofilament verde fluo sau o bucată de aproximativ 30 de cm de fir textil gen backing.
-Fir monofilament sau florocarbon pentru leader si tippet (0.10, 0.14). *Dimensiunea minimă legală admisă 20cm