Nisetrul (Acipenser Gueldenstaedtii), familia Acipenseridae

Dintre sturioni, din punct de vedere cel puțin al valorii economice, nisetrul ocupă locul doi după morun. În mod obisnuit atinge 90-120cm lungime si o greutate de 10-15kg, exceptional 2,5m si 150kg(la noi în țară).

Corpul este gros în apropierea capului si îngust înspre coadă, este acoperit cu plăci (10-20 pe partea dorsala, 30-50 pe partile laterale si 10-15 pe abdomen).

Botul este scurt, usor comprimat vertical, gura inferioară, cu patru mustăti gen franjuri.

Și în cazul nisetrului, coloritul diferă în funcție de caracteristicile habitatului. Astfel, coloritul exemplarelor din mare este mai intens decât al celor din Dunăre.

  În mod obisnuit, lateralele si partea dorsală sunt cenusii-galbui, iar abdomenul alb-galbui. 

 Se hrănește cu larve ale diferitelor insecte, râme, viermusi si crustacei în primii ani de viată, si ca adult cu policheti, guvizi, heringi si moluste. Din acest motiv se găsesc în numar mai mare in zonele cu midii.

   Nisetrul atinge maturitatea relativ târziu cca 10 ani masculii și 10-15, chiar 20 la femele, reproducându-se odata la 2-3 ani.

  Se reproduce în perioada aprilie-mai, când părăseste apa sarată a mării pentru a depune icrele în apa dulce a fluviilor. În această perioada o femela poate depune pana la 3.000.000 de icre cenusii-negricioase. Alevinii apar dupa 4-5 zile si raman in fluvii până la sfârșitul lunii Iulie cand se retrag in mare, in apropierea gurilor de varsare. Aici vor rămâne până la trei ani. După aceasta varstă se retrag în mare, în locurile cu apă adâncă.

Nisetrul populeaza bazinele mărilor Caspică, Neagră si Azov.

  Cu toate ca este un peste solitar, se adună în grupuri mari în timpul migratiilor. În afara de migratia de primăvară, nisetrii urcă pe fluvii si toamna.

  Exemplarele care migrează toamna vor rămâne în fluvii până primăvara urmatoare, după depunerea icrelor.

  Nisetrul poate ajunge pana al 50 ani.

Are valoare economică foarte mare si este pescuit pentru carnea gustoasă si icrele lui de coloare cenusie închisă.

  Se pescuieste în mare, cu setci fixe, carmace si taliene.

*În tara noastră, pescuitul de sturioni în habitatele piscicole naturale a fost interzis temporar pentru încă cinci ani conform Ordinul nr. 545/715/2016 privind măsurile de refacere si conservare a populatiilor de sturioni din habitatele piscicole naturale. Ordinul a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 303 din 20.04.2016.

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, beneficiară a unui proiect cu bani europeni finanţat prin Programul Operaţional de Pescuit, a populat cu 95.000 de pui de sturioni din specia ameninţată critic nisetru, în două locuri speciale pe Braţul Borcea, la Stelnica şi la Isaccea, a anunţat purtătorul de cuvânt al instituţiei de învăţământ, Angela Ribinciuc.

   Potrivit acesteia, acţiunea s-a desfăşurat în cadrul a doua etape a proiectului ‘Evaluarea supravieţuirii şi răspândirii în Marea Neagră a puilor de sturioni din speciile ameninţate critic lansaţi în Dunărea inferioară (2013 – 2015)’.

   Activităţile de recepţie calitativă şi cantitativă a puilor de sturioni din specia nisetru, lansarea acestora şi recepţia serviciilor de marcare cu Codate Wire Tags (CWT) au început la punctul de lucru Tămădăul Mare, odată cu deschiderea oficială a etapei a doua de lansare a puilor de sturioni din toate cele trei specii ameninţate critic: Huso huso–morunul, Acipenser stellatus–păstruga şi Acipenser gueldenstaedtii–nisetrul.

   În prima etapă a proiectului pilot, demarat în 2013, au fost lansaţi în Dunăre 90.000 de pui de sturioni, din cele trei specii ameninţate critic, 70.000 de pui de morun, 10.000 de pui de păstrugă şi 10.000 de pui de nisetru. Aceştia sunt marcaţi cu cipuri CWT pentru o monitorizare eficientă.

   În 2014, experţii din cadrul Universităţii Dunărea de Jos implicaţi în proiect au efectuat două acţiuni de evaluare a supravieţuirii şi răspândirii în Marea Neagră a puilor de sturioni lansaţi anterior. Totodată, în cadrul proiectului sunt implicaţi specialişti din ţările riverane Mării Negre–Ucraina, Georgia, Turcia, Bulgaria, Serbia.

*Rezultatele preliminarii sunt de o importanţă ştiinţifică remarcabilă, deoarece s-a reuşit capturarea şi identificarea puilor lansaţi în Dunăre, în apele teritoriale româneşti, ale Ucrainei şi ale Turciei’, a spus Ribinciuc.

Cea de-a treia etapă şi ultima, de evaluare, din cadrul proiectului a avut loc în luna iulie 2015.

  Experţii din cadrul Universităţii Dunărea de Jos vor definitiva un raport ştiinţific amplu asupra stării efectivelor de sturioni din cele trei specii ameninţate critic, în contextul ecologic actual, şi asupra măsurilor care se impun pentru salvarea acestor specii de la extincţie.

În condiţiile în care România este singura ţară unde aceste specii se mai regăsesc în mediul natural, universitatea gălăţeană, folosind rezultatele obţinute în acest proiect pilot, va redacta o propunere de regulament privind salvarea acestor specii prin repopularea/popularea de susţinere a fluviilor din UE cu pui de sturioni. Propunerea a fost dezbătută, în luna septembrie 2015, cu specialişti ai Convenţiei privind Comerţul Internaţional cu Specii Periclitate de Faună şi Floră Sălbatică (CITES), ai Direcţiei Generale pentru Pescuit din cadrul Comisiei Europene şi ai Societăţii Mondiale pentru Conservarea Sturionilor, urmând ca, după validare, să devină regulament european, a declarat Ribinciuc.

*Acest efect s-a și produs în anul 2016, când s-a decis prelungirea prohibitiei acestor specii cu încă 5 ani.

*Fire întinse tuturor și urmăriți-ne în continuare!