Morunul (Huso huso), familia Acipenseridae

Răspândire:

Este cel mai mare peste de apă dulce de pe Terra.

– În România, morunii trăiesc în Marea Neagră și se reproduc în Dunăre.

– În medie, ating lungimea de 150-200 cm si cu o greutate cuprinsă între 50-100 kg. Dealungul anilor însă au fost capturate si exemplare de peste 800 kg.

Descriere: 

– Morunul are gura semilunară și mare.

– Puieții au botul triunghiular și ascutit la vârf.

– Membranele branhiale formează un pliu liber.

– Are doua perechi de mustăti lungi, turtite lateral, cu capetele franjurate.

– Corpul morunului este mai gros faţă de cel al celorlaltor specii de sturion, iar mişcarea sa este mai greoaie.

– Numărul scuturilor osoase de pe partea dorsală este de între 11–15, cel al scuturilor laterale 40-60, iar cel de pe partea ventrală 9-12.

– Scuturile osoase se adâncesc treptat în piele, la exemplarele bătrâne se pot vedea mai puţin.

– Odată cu înaintarea sa în vârstă i se modifică şi botul, devine mai moale şi treptat se scurtează.

– Mustăţile plate, ca nişte panglici sunt lungi, netezite, în spate ating buza superioară.

– Deschiderea gurii este mare, privită de jos atinge cele două margini ale capului.

– Culoarea corpului este gri, iar burta este de un alb murdar

– S-a constatat că morunul este cel mai carnivor dintre sturioni.

– În Dunăre prinde crap, babuscă si platică, etc. În mare, guvizi, calcan, crustacei si moluste.

Morunul este o specie longevivă.

  Trăieste între 30 si 70 de ani,  însă au fost pescuite si exemplare cu vârsta de peste 100 de ani.

  Morunii își depun icrele între pietre sau direct pe ele.

 Pietrele trebuie sa fie curate pentru ca icrele sa se lipească pe suprafata lor.

 Morunii se reproduc timp de 10 zile, la o temperatura medie a apei de 10 -15 grade.

 În Romania au fost identificate două-trei  zone de reproducere, însă nu le vom publica din motive lesne de înțeles.

 După perioada postembrionară, puieții de morun pleacă spre Marea Neagră

 Calatoria lor durează aproximativ jumatate de an, timp în care aceste mici creaturi se luptă la propriu cu braconierii dar și cu pescarii nesportivi.

  În primii 3-4 ani de viață morunii trăiesc în colectiv.

 Grupurile migrează împreună spre locurile de hrănire.

*Prohibiția totală la sturioni a fost extinsă, la finalul lunii aprilie 2016, pentru încă cinci ani, interdicție ce se aplică în continuare pentru toate cele patru specii de sturioni din Dunăre – cega, morunul, nisetrul și păstruga !

*Prohibiția se aplică, de asemenea, pentru vânzarea de produse, cum ar fi carne și caviar, provenite de la sturionii sălbatici din Dunăre !

*Pescuitul sturionilor a fost interzis pentru prima oară în România în 2006, pentru o perioadă de 10 ani.

*Pentru a contribui la conservarea sturionilor a fost implementat, în perioada iulie 2012 — septembrie 2015, în România, Bulgaria și Austria un proiect în valoare de 770.836 euro, “Protejați sturionii, cel mai valoros dar al Dunării”.

– Acesta a abordat problema pescuitului excesiv, principală amenințare directă pentru supraviețuirea ultimelor populații sălbatice viabile de sturioni din Dunăre, fiind adresat atât pescarilor, autorităților, dar și companiilor producătoare de caviar și consumatorilor.

  Odinioară, migrarea masivă a morunului a determinat veniturile pescarilor.

  Capturile legendare, impresionante de morun reprezintă un capitol din păcate încheiat al pescuitului acestei specii din ţara noastră.

  După începutul promiţător al experimentărilor din anii 1970 cu hibrizii de morun și cegă (bester), acestea au fost abandonate din cauza greutăţilor de procurare a materialului de reproducere.

  Pescuitul său, asemenea cu celelalte specii de sturioni se face cu plase fixe şi plase trase, respectiv cu cârlig.

  Pe cursul inferior al Dunării, conform convenţiilor internaţionale, pescuitul se facea și cu aşa-numitul cârlig de morun.

*În prezent, din cauza rarităţii speciei, presiunii antropice şi construrii hidrocentralelor de la Porţile de Fier, morunii nu urcă mai mult de oraşul Tulcea.

*Cel mai mare exemplar capturat vreodată a fost prins în Marea Caspică, cântărea 1.571 kilograme şi avea o lungime de peste 7 metri.

*Cel mai mare morun pescuit în apele româneşti a fost prins în anul 1890 la Sfântu Gheorghe şi cântărea 888 kilograme dintre care circa 600 kilograme de carne şi 127 kilograme de icre. Doar capul acestui peşte uriaş cântărea 143 kilograme, iar vezica înotătoare şi intestinele cântăreau doar 18 kilograme.

* Fire întinse si urmăriți-ne în continuare !