Cega (Acipenser Ruthenus)

Este ultima din cele patru specii de sturioni prezentate de noi, existente încă în țara noastră

Răspândire:
– Cega este o specie euro-asiatică fiind răspândită în râurile care se varsă în Marea Caspică, Marea Neagră, Marea Azov, Marea Baltică, Marea Barent.
– A fost semnalată în cursurile inferioare ale afluentilor Dunarii, Prut, Olt, Arges, Siret, Jiu și în afluentii Tisei, Criș, Mureș, Someș.
*Cega este totusi o specie de apa dulce. În Dunare sălășuiește mai mult, extrem de rar în mare. Se întalneste totuși destul de rar în Delta Dunării, este mai răspândită în regiunea Brăilei, pe bratul Borcea și în sus pe Dunăre.

Descriere: 
– Se deosebește de celelalte specii ale genului Acipenser, prin numarul mare de scuturi laterale, în general mai mare de 50 sti prin mustățile franjurate .
– Botul este alungit, triunghiular, ascutit, ridicat la extremitate. Lungimea botului este variabilă
– Coloratura este si ea variabilă. 
– Spatele poate prinde culoarea cenusie sau cafenie, cu o usoară nuantă de verde; scuturile albicioase. 
– Partea ventrală este de culoare gălbuie. 
– Pe lângă forma tipică de cega cu botul lung și ascutit, Antipa în 1909 descrie o varietate de cegă cu botul scurt (Acipenser ruthenus var. brevirostris). Aceasta varietate diferă de forma obișnuită prin botul scurt, triunghiular si rotunjit la vârf. 
– Cele doua forme de rostru au fost semnalate în majoritatea bazinelor. Unii autori consideră aceste forme ca fiind grupuri genetice distincte. Alti autori neagă existenta celor două forme considerând ca sunt determinate de condițiile de mediu și hrană.
– Lungimea maximă este între 100-150 cm, iar greutatea între 10-20kg.
– La noi în Dunăre se prind de obicei exemplare de 60-70 cm (5-7, până în 10 kg).

Reproducere:
– Cega, se încrucișează și cu morunul, păstruga și nisetrul. Cel mai frecvent se încrucișează cu nisetrul, acesti hibrizi se recunosc prin numarul mai mare de scuturi laterale și tendința de a rămâne în râuri (Antipa, 1909). 
*Hibrizii intergenerici artificiali morun > cegă sunt cunoscuti sub numele de bester. Acești hibrizi sunt crescuti în scop comercial.
– Maturitatea sexuală la masculii este la 3-5 ani, iar femelele între 5-7ani. 
– La Cegă, după atingerea maturitatii sexuale, aceasta se poate reproduce și anual.
– O femelă de cegă poate depune între 10.000-40.000 icre.
– Perioada de reproducere începe la mijlocul lunii aprilie și durează până la sfârșitul lunii mai, uneori până la începutul lui iunie. 
– Temperatura optimă de reproducere este de 12-17 grade C.
– Locul de reproducere este întotdeauna în Dunăre, la o adâncime de 6-8 metri, în locuri cu un curent puternic pentru a preveni depunerea malului pe icre.

Mod de viață și hrana:
– De obicei stă în curent la adâncimi mari, cu fund tare, pietros sau nisipos.
– Nu suportă apa tulbure și din acest motiv, dupa ploaie se retrage în locuri adânci. 
– În timpul iernii hibernează în gropi adânci. 
– Este o specie mai mult sedentară și nu întreprinde migrații lungi precum ceilalți membri ai sturionilor.
– Hrana constă din organisme bentonice, aproape exclusiv crustacee si larve de insecte, de preferintă cele de efemeride, aparținând genului Palingenia. Larvele acestor insecte se dezvoltă la adâncimi de 6-8 m, aceste locuri constituind locuri de hranire/aglomerare ale cegii.
– Consumă si viermi, larve de trichoptere si chironomide.
– Atinge o vârsta de 20-25 ani, femelele trăind mai mult decat masculii.

*Prohibiția se aplică, de asemenea, pentru vânzarea de produse, cum ar fi carne și caviar, provenite de la sturionii sălbatici din Dunăre.
*Pescuitul sturionilor a fost interzis pentru prima oară în România în 2006, pentru o perioadă de 10 ani.
*Pentru a contribui la conservarea sturionilor, WWF a implementat, în perioada iulie 2012 — septembrie 2015, în România, Bulgaria și Austria un proiect în valoare de 770.836 euro, “Protejați sturionii, cel mai valoros dar al Dunării”. *Acesta a abordat problema pescuitului excesiv, principala amenințare directă pentru supraviețuirea ultimelor populații sălbatice viabile de sturioni din Dunăre, fiind adresat atât pescarilor, autorităților, dar și companiilor producătoare de caviar și consumatorilor.

* Fire întinse tuturor, vom continua în zilele următoare cu celelalte specii de pești din apele României !