Răspândire:

Această specie este caracteristică pentru Marea Neagră si Marea Azov.

La noi se întâlnește de-a lungul întregului litoral marin românesc, la gurile Dunării, în complexul lagunar Razem-Sinoe. Aparține familiei pleuronectidae.

– Cambula este o specie marină care s-a adaptat de-a lungul timpului atât la apele salmastre, cât și la cele dulci, stătătoare sau chiar curgatoare. Uneori urcă chiar pe Don, Nipru sau pe alte râuri, pe Dunăre nu urcă, ci se opreste doar la gurile ei.

– Atat în apele dulci, cât si în cele marine, trăiește numai pe fundurile nisipoase.

– Exemplarele din apele dulci se retrag pentru reproducere în mare, dar se reproduc și în lacurile sărate.

Descriere:

– Corpul peștelui este de formă ovală, acoperit pe ambele parti cu solzi cicloizi.

– Dorsala și anala sunt lungi, terminate la o anumită distantă de caudală, alcătuind astfel un peduncul caudal relativ lung.

– Pe corp, pe lângă solzi, se mai găsesc și plăcute osoase ascuțite.

– Partea nadirală (de jos) a pestelui este netedă.

– Ochii sunt mari, apropiati, asezati pe partea zenitală (de sus) a capului.

– Gura este mică, oblică, cu dinți dispuși pe un singur rând.

– Linia laterală este dreaptă si continuă.

– Pe partea genitală, cambula are o culoare cafenie sau verde murdar, uneori verzui-galbuie sau chiar brună, în functie de coloritul mediului ambiant.

– Înotatoarele neperechi au pete mici, rotunde, brune.

– Irisul albastru al ochilor este inconjurat de un inel auriu.

– Lungimea frecventă este de 20cm, rar 30cm, iar greutatea obisnuită este de 300-400g.

Reproducerea:

– Atinge maturitatea sexuală la vârsta de 3 ani.

– Perioada reproducerii corespunde lunilor septembrie-iunie, cu maximum de intensitate în ianuarie-martie.

– O femelă depune între 500000 si 2 milioane de icre pelagice, cu diametrul de 1-1,2 mm.

Cambula se hrănește cu crustacee bentonice, viermi si moluste.

În Razem-Sinoe se pescuieste cu setcile de cambula asezate pe fundul apei, iar în mare cu talieno.

Cambula are carnea gustoasă si de aceea este foarte apreciată

Pescarii sportivi caută cambula în lunile de primavară si de toamnă, când se prinde cu succes cu petactarul.

Pescuitul:

Se pescuieste în zona malului, pe fund nisipos, cand pestele se apropie de aceste locuri pentru reproducere si pentru a se hrăni. În această perioadă se întretine în locurile cu adancirni mici, de 1-10 m maxim, unde poate fi pescuit cu succes, avand pe cârligele petactarului hamsie, întepata în două locuri. 

– Se poate utiliza, în lipsa nadei proaspete si hamsie sarată

– Firul de 50 m lungime are la capăt un plumb de 30-50 g, de formă prismatică, ascutită la cele două capete.

– La 20 cm de plumb se leaga 3 cârlige nr. 1 cu strune de 15-20 cm, din fir mai subtire, la o distanta de 20-25 cm unul de altul.

– In timpul pescuitului se aruncă petactarul prin rotirea plumbului la o distantă de 35-40 m, după care, se recuperează firul până ce acesta rămâne întins.

– De regulă, cambula înghite cârligul în întregime, dând de lucru pescarului pentru a-l scoate apoi din gura pestelui.

– Pescuitul cambulei cu petactarul nu presupune experientă sau îndemanare deosebită. Metoda poate fi usor asimilată de la pescarii localnici, după numai câteva sedinte de pescuit pe malul mării.

*Lungimea minimă admisă la pescuit: 20 cm

Fire întinse tuturor și urmăriți-ne în continuare!