Bibanul (Perca fluviatilis)

Aparține familiei percide.

Răspândire:

Trăiește în toată Europa și Asia. La noi se găsește în toate râurile și lacurile din zona de deal și de șes. Preferă însă o apă cu fund tare sau nisipos, cu vegetația abundentă. Este un pește care nu întreprinde migrații.

Descriere:

Bibanul este un pește răpitor cu corpul destul de gheboat în regiunea capului și a spinării, acoperit cu solzi bine fixați, aceștia sunt zimțați.

 Pe spate are două aripioare, prima formată din țepi.

 Pielița care unește țepii primei aripioare prezintă niste pete negre către coadă.

 Pe corp se disting cam 6 dungi puternice, late, care se subțiază către pântece.

 Coloratia spatelui este cenusiu-verzui-masliniu cu reflexe aramii. Operculul se termină cu un spin îndreptat către coadă.

 Osul dinaintea marginei operculului are și el marginea dințată.

  Denumiri populare, biban, costras, ghiban, baboi ghebos

 Lungimea obișnuită:20-35 cm, exceptionala 50-60 cm, dar nu la noi în România.

 Greutatea obisnuită 200-500 gr, exceptională 2-5 kg, cum spuneam mai sus, nu la noi în țară.

  Bibanul este un pește răpitor, specific apelor stătătoare și al râurilor.

 Preferă bălțile cu regiunile cu fund tare si cu vegetație pe care le cerceteaza ziua în căutarea hranei.

 Bibanul se hrănește cu pesti mici, viermi, răcusori, scoici si larve de insecte; pofta lui de mâncare se păstrează și iarna.

Are o carne foarte căutată si gustoasă.

Solzii nu se pot desprinde usor si de aceea,prin introducerea si scoaterea repede a pestelui într-o apa foarte fierbinte ușurează curățarea solzilor .

  Se pescuieste tot timpul anului.

  Fiind un peste ce poate fi prins usor la undiță, pescuitul lui constitue pentru pescarul sportiv si mai ales pentru începători una din cele mai plăcute ținte.

 Este lacom si rapace, iar din fire este un peste sedentar, nu întreprinde migratii.

  Își depune icrele în martie-mai, în timpul acesta nu încetează sa umble cu insistență după hrană.

  În râuri îl găsim de obicei la pândă, de-a lungul malurilor si în apropierea acestora, lângă rădăcinile submerse, sub de maluri rupte, lângă picioarele podurilor, în bălti, lângă cocioace, margini de stuf si întodeauna în apropierea locurilor unde stă puietul altor pesti.

Pescuitul:

Pentru pescuitul bibanului la staționar vom folosi o vargă usoară si lungă, ca să putem ajunge cat mai departe atunci când nu pescuim din barcă;

– Firul este suficient să fie de 0,16 – 0,20.

– Plumbajul va fi astfel esalonat încât să întindă bine struna.

– Cârligul va fi ales dupa natura momelii ce o vom folosi.

– Pentru pescuitul cu râmă vom pune cârlige nr. 8-10

– Când avem pestisor viu cârligul va fi de la nr 6-8 în jos, iar agătarea cârligului se face de buză, sau de spate.

– Dacă punem ca momeală pestisor mort, îi vom tăia coada si o vom agăta în cârlig.

 Bibanul începe sa cadă la undită încă de la începutul primăverii, dar sezonul cuprinde cam tot anul.

– Cele mai bune luni sunt august, septembrie, octombrie, în ultima lună începând cârduirea, atunci putem scoate peste după peste.

– Dacă cunoaștem sau găsim un loc bun  după ce am prins cativa bibani si vedem că nu mai vin la undită, să avem rabdare sau sa revenim după putin timp; bibanii în cârduri au trecut mai departe dar vor reveni cu sigurantă.

   Zilele înorate sunt cele mai bune.

– Bibanul muscă de la răsăritul soarelui până spre amiaza, apoi cam dupa ora 16 până la amurg, în unele situații și seara.

– Iarna la copcă muscă bine către prânz, când este mai cald. Trebuie avut grijă cum ne prindem de el si cum îl manevrăm la scoaterea acului din gură pentru ca are tepe ascutite si ne putem răni.

– Este mult mai sensibil la frig decât știuca și la cea mai mica răcire bruscă vremii își pierde vremelnic pofta de mâncare apă în încalzire este prielnică pescuitului.

Pescuitul bibanului la spinning se poate face astfel:

Cu echipament ultra-light folosit pentru năluci mici (3-5cm, si cu o greutate redusă)

– lansetă cu putere de aruncare de 1/2 – 8/9 gr

mulineta de marimea 500-1000

firul monofilament de 0.12 – 0.14 / textil 0.04-0.08

Cu echipament light pentru un pescuit cu năluci puțin mai mari (5-7cm) care consta în:

– lansetă cu putere de aruncare 3/5 – 15gr

mulineta de mărimea 1000-1500

fir monofilament 0.14-0.18 sau textil de 0.08-0.10

De asemeni bibanul se prinde frecvent si în timp de căutăm alti răpitori precum șalău sau știucă, datorită lăcomiei sale. Dacă este biban în zonă ne putem aștepta la orice, să îl prindem chiar si cu naluci supradimensionate destinate pradatorilor de talie mai mare.

Bibanul se poate prinde la o gama larga de naluci: twister, rotativă, oscilantă, vobler, cicadă

streamer, spinnerbait.

Dintre toate acestea cele mai populare momeli artificiale sunt de departe twisterele, în special grub-urile dar si shad-uri de dimensiuni mici (3-5cm si 6-7cm), puse pe un jig usor sau greu în funcție de adâncimea apei.

   În materie de rotative cele mai utilizate sunt cele din gama Panther Martin, Mepps, Dam Effzet, cu numere cuprinse în 0-2. Pe lângă aceste mărci consacrate se pot folosi si rotative asemanatoare, cu conditia de a avea o mișcare bună în apă și culori potrivite. La fel de indicate sunt si cele cu pene.

Oscilantele dedicate bibanului trebuie sa aibă un gramaj intre 3-7gr si culori cat mai diverse, cele mai bune fiind cele in 2-3 culori: alb, rosu, galben, portocaliu sau verde in diferite combinatii.

Aceleasi culori sunt valabile si pentru voblere, cuprinse intre 3-7cm, cu evolutie stabilită în funcție de modul de hranire al bibanului dar si de anotimp: de suprafață, între ape sau pe fundul apei.

Spinnerbait-urile sunt mai putin accesibile, dar dar rezultate la fel de bune, atat timp cat mărimea lor este cea potrivita pentru pescuitul bibanului.

*Fiindca bibanului îi sticlesc ochii la cea mai mică miscare, îl puteti păcăli si la muste artificiale.

– Fir întins și urmăriți-ne în continuare !!!