Beldița (Alburnoides bipunctatus)

Este un pește ce trăiește exclusiv în ape curgătoare din zona deșes până la munte, destul de rară însă la șes în râurile mari.

  Stă în bancuri mici îndeosebi pe sub sălciile de la mal.

  Corpul este comprimat lateral cu partea superioară verzui-cenușie cu irizații albastre iar flancurile argintii.

  Linia laterală este foarte evidentă datorită unor mici

punctuațiuni negre.

  Baza înotătoarelor de pe partea ventrală și a pectoralelor este roșu-cărămizie.

  Linia laterală și baza înotătoarelor sunt elementele care fac diferența față de oblete (Alburnus alburnus) sau chiar față de speciile de plătică

  În mai-iunie, când este perioada de reproducere, masculul mai cu seamă, dar și  femela, își intensifică culorile devenind un pește surprinzător de colorat pentru fauna sălbatică a țării noastre.

   Acest peste mic poate fi gasit pretutindeni în râurile reci, limpezi si cu cursul relativ rapid din Europa, din nordul Alpilor si pana in Marea Nordului si Marea Baltica. Trăieste in toate apele care alcatuiesc bazinulul Mării Negre.

In România, beldita se gaseste in toate raurile mai mari, ca Prut, Siret, Bistrita, Trotus, Barlad, Dorna, Gilort, Somes, Mures, Crisuri, Olt, Timis, Bega, Jiu, Tarnava Mare, Cibin, Varghis, Cerna, Crasna, Bereteu, in portiunile superioare, in Transilvania traieste si in multe lacuri si helesteie dintre dealuri si de campie (Zau de Campie, Taureni, Cefa, Taga, Inand etc.râma   Pentru pescarii sportivi beldita prezintă interes în primul rând ca momeală.

   La pescuitul cu undita se foloseste cel mai mic cârlig, nadit cu o râma mica sau cu musca moarta. Beldita poate fi pescuita si cu musca artificiala de dimensiune minima, indiferent de culoare. Acest peste inoata in carduri, nu este foarte precaut si cu oarecare experienta, poate fi prins in numar mare intr-un timp destul de scurt. Se foloseste o undita usoara si flexibila, guta de 0,10-0,15 si carligul cel mai mic (20)

   Pluta trebuie sa fie foarte sensibila. Ca în mai toate cazurile, la pescuit, apropierea de râu se face cu precautie, până la mal, iar undita se arunca in sensul invers curgerii raului.

   Daca dăm de locul unde exemplarele de beldita se întretin in straturile superioare ale raului, nu mai trebuie sa ne schimbam locul pe mal. Nada si carligul se arunca in apa in fata lor, iar pestii nu intarzie sa muste. Carligul trebuie intepat imediat dupa ce pestele a muscat, in caz contrar nu mai poate fi prins. Beldita musca cel mai bine in zilele cu soare fără vânt.

* Fire întinse tuturor și urmăriți-ne în continuare !!!