• 

Babușca (Rutilus rutilus), aparține și ea marii familii a ciprinidelor, denumiri populare, bălos, bălaie , bălac, ocheană, țărancă.

Răspândire:
Este răspândită în apele stătătoare sau lent curgătoare cu fund mâlos sau nisipos ale Europei și Asiei, de la Pirinei și Nordul Alpilor până la Urali și Siberia.
În România, trăiește în Dunăre, bălțile și jepșile ei, în lacuri litorale, eleșteie și iazuri. Se întâlnește în cursul inferior dar nu numai al râurilor: Argeș, Bega, Timiș, Someș, Mureș, Olt, Cerna; mai rară în Prut, dar frecventă în brațele închise ale Siretului. Lipsește în apele de munte.

Descriere:
Babușca poate depăși 25cm lungime, dacă mediul este prolific, dar de obicei rămâne între 15 şi 25cm; greutatea medie 150-300g, mai rar 500g – 1kg.
Are spinarea ușor înaltă şi trupul alungit, comprimat lateral, spatele albastrul – cenusiu – verzui, flacurile argintii și burta albă
Gura este tăiată aproape orizontal, situată terminal, ceea ce constituie semnul ei dinstinctiv.
Ochii și înotătoarele, cu excepția dorsalei și a părții de sus a caudalei care sunt mai palide, sunt roşii – portocalii, linia laterală pornind de la cap este curbă, îndreptăndu-se spre burtă.

Reproducere:
Babușca atinge maturitatea sexuală la varsta de 3 ani, dar unele exemplare se reproduc și la 2 ani.
Încă de la începutul lunii aprilie, la o temperatura de minim 5-7°C, se adună în bancuri, iar reproducerea are loc la sfârșitul lunii aprilie și mai, la o temperatură a apei de 12-14°C.
O femelă depune 20000-120000 boabe de icre, cu diametrul de 2 mm, de culoare galbuie.

Pescuitul:
Fiind un pește relativ mic spre mediu şi de apă stătătoare, firul va fi unul din 0,14-0,16, iar cârligul va avea o deschidere de cel mult 5 mm, de la 14 în sus.
Pluta va fi uşoară, iar plumbul, o alică de diferite gramaje.
Trebuie să folosim greutatea plumbului, astfel încât pluta să se cufunde aproape toată, rămânând deasupra apei numai vreo 2 cm.
Adâncimea la care lăsăm momeala depinde de vreme (pe căldură o vom tine numai la suprafață, iar pe frig şi pe vreme rea, mai la adînc) şi de mărimea peştilor pe care vrem să-i prindem .
Vadul trebuie făcut din pâine înmuiată şi frământată, cu vermi ori nadă diverse concentrații cerealiere.
În undiță vom pune ca momeală râme, viermi de carne, cosaşi mici sau mămăligă si pâine, frămîntate și făcute cocoloașe de mărimea bobului de mazăre .
Cele mai bune locuri pentru vad și pentru pescuit sunt ochiurile de lângă păpuriş si de pe lăngă alte plante acvatice, dar nu neapărat.
Dacă am dat de un cârd de babusti, pluta nu se mai odihnește.
Câteodată pluta are doar un tremur ușor și repetat, apoi se cufundă ca imediat să se ridice din nou, ceea ce indică prezența peștilor mici, care mai mult se joacă cu momeala decât s-o apuce. Pentru a nu greși, nu vom încerca să înțepăm decât atunci cănd pluta se cufundă sau rămâne sub apă, sau cufundată fiind, este trasă puțin de-a lungul oglinzii apei, ceea ce înseamnă că o babușcă destul de mare a apucat nada cu nădejde.
Babușca se prinde mai repede, mai bine la undită, apoi și la bologneză sau feeder, primăvara, când apa s-a încălzit și balta este bogată în hrană, vara în zilele toride, babușca cam lenevește.

Dimensiunea legală pentru reținere este 15cm

Babușca are o carne gustoasă. Se prepară în general prăjită crocant, care lângă o mămăliguță cu mujdei de usturoi face deliciul unei mese poftite de orice pescar.

Iubiți pescuitul si respectați natura

Fire întinse tuturor și urmăriți-ne în continuare!