Cosașul (Ctenopharyngodon idella),
este un pește care face parte din familia Cyprinidae și singura specie din genul Ctenopharyngodon, de unde provine denumirea populară de cteno.

Este singurul crap fitofag de interes competițional. Pentru pescarii de crap din țara noastră, pe multe din băltile pe care pescuim găsim mai mult Cteno decit Crap comun.

Răspândire:
Originar din Asia de Est, fluviul Amur (China, de aici și denumirea de amur), cosașul se întâlnește și în țări europene, precum Rusia, Ucraina, Germania, Polonia, România, Republica Moldova.
În România este întâlnit aproape în toate apele de la șes, în marile râuri, Dunăre și Delta Dunării, Olt, Mureș, Jiu, Argeș, etc. dar mai ales în incintele private.

Descriere:
Corpul cosașului este lung, fusiform aplatizat pe părțile laterale înspre coadă, acoperit de solzi lucioși.
Coloarea este gri cu nuanțe verzui pe partea ventrală, gri-argintiu pe părțile laterale și burtă.
La mijlocul părții superioare a corpului se poate observa înotătoarea dorsală care este scurtă, are doar câteva radii (în jur de 8), iar forma ei este trapezoidală.
Pe partea opusă, inferioară a corpului, sunt poziționate aripioarele ventrale, rotunjite, în pereche, iar la mijlocul distanței dintre ele și înotătoarea caudală apare înotătoarea anală care este mică, la fel ca și cea dorsală (are 7-8 radii).
Aripioarele pectorale sunt alungite și în pereche, situate mai aproape de zona inferioară a corpului.
Înotătoarea caudală este adânc bifurcată, astfel că apare alcătuită din doi lobi simetrici. Coloritul înotătoarei dorsale și caudale este întunecat.
Capul este de formă triunghiulară, ochii mari, gura semiventrală.

Habitat și mod de viață:
Cosașul poate trăi peste 20 ani și la greutăti de 40-50 kg chiar si mai mult și se deosebeste evident de crapul comun prin forma sa mai mult alungită, precum si prin culoarea generală a corpului mai deschisă, adeseori este denumit torpilă prin forma sa fusiformă.
Acesta consumă cu plăcere mari cantități de plante acvatice, alge si plancton vegetal. De fapt această particularitate a modului sau de hranire l-a impus în bălțile din Europa, cteno fiind un excelent sanitar al baltilor invadate de stuf, vegetatie acvatică, mătasea broastei, etc. Practic nu există baltă gestionată de un piscicultor serios si priceput care sa nu aibă cantitati moderat mari din acest peste. În plus ritmul de crestere al cosașului este foarte bun, peste cel al crapului comun.

Reproducere:
Reproducerea are loc dacă temperatura apei este între 20-30 grade°C.
Femelele ajung la maturitatea sexuală când au lungimea corpului de 80-90 cm și vârsta de 5-6 ani.
O singură femelă depune un număr foarte mare de icre, câteva zeci, chiar sute de mii, diametrul acestora fiind în jur de 1,2-1,5 mm. Aceste sunt depuse la suprafața apei, apoi ele se umflă și sunt duse de curentul apei. După eclozare apar larvele care după 7 zile au deja lungimea corpului de 8 mm, ele se hrănesc singure și înoată liber în apă. La 21 de zile ajung la lungimea corpului de 15 cm, iar dieta lor constă din plante acvatice.

Pescuitul:
După ce am facut cunostiintă cu cosașul, să vedem ce avem de facut ca să-l si capturăm în decursul partidelor noastre de pescuit .
Cteno este un peste foarte suspicios, destul de greu de prins, care mănâncă de regulă numai într-o anumită parte a zilei, atunci când temperatura apei jucând un rol important.

Există însă câteva recomandări pe care le putem face în vederea îmbunatatirii sanselor noastre de a prinde un cosaș.
Începem cu o banalitate , dar care în cazul de față este foarte importantă.

  • Partida de pescuit va începe cu un studiu al bălții în vederea depistării zonelor cu vegetatie acvatică bogată .
  • Nu putem sa pescuim cosașul pe vreo întinsură cu fund tare si fara vegetatie fără o nădire considerabilă.
  • Căutăm pajistile subacvatice pline de ierburi, căutăm zonele de confluentă cu stufăris sau cu papură, covoarele de nuferi, etc. În plus observând apa, vom remarca dese sarituri la suprafata apei a acestor pesti.
  • Cosașii își desconspiră destul de frecvent prezenta si putem să remarcăm în mod eficient locurile bune de pe baltă, acolo unde densitatea de cteno ni se pare promitatoare. Cu o pereche de ochelari polarizati vom avea surpriza de a-i vedea patrulând pe lângă malurile pline de vegetatie sau la buza stufului .
  • Odata ales locul vom face si un studiu al acestuia cu markerul si plumbul cautator .

Nade și momeli:

  • Din punct de vedere al momelilor si nadei, nu spunem nici un secret că amurul/cosașul, nu va fi atras de boiliesuri, poate în anumite condiții grâu spart, tiger nuts, mazare, fasole, depinde, pe ape sălbatice tot porumbul face legea.
  • O altă nadă mai putin folosită de pescarii de competiție, dar frecvent utilizată de marea masă a pescarilor din țara noastră, este mămăliga. Sub forma de bombă, babaros, pătrătică, cocolos, etc, mamaliga este “vinovata” de multe capturi frumoase de cteno-(din nou aducem aminte de apa pe care pescuim) . Un pat de nadă compus din porumb, mazăre dulce fiartă si grâu, plus niste pellete CSL este în majoritatea cazurilor suficient pentru a atrage cosașul pe zona unde pescuim.
  • Dacă adăugăm peste nadă si o aromă cu miros puternic de fructe, lucrurile stau si mai bine. Deseori cteno intră la monturile cu 3-4 boabe de porumb si o bucata de spumă flotantă.
  • O altă nadă interesantă este șiragul de boabe de grâu, legate cu un fir textil foarte subtire ( practic cusute ), sirag care se leaga sub cârlig.
  • Când nimic nu merge, încercati si un carcalete din porumb, mazăre si grâu, pe un rig foarte fin si mai lung decât în mod normal ( de cca 7-8cm ), pot apărea surprize care sa va salveze ziua de pescuit .

Bine de știut:
În general când un cosaș mare umblă la monturile noastre vom semnala câteva lovituri usoare în lanseta.

  • E bine să tinem swingerele sau hangerele sus, pentru ca în general cosașul “lasa fir”. Un piuit de senzor ne arată că e cazul să înțepăm .
  • Dupa întepare urmează două faze al drillului care au facut renume acestui peste. În prima faza cteno vine spre mal relativ usor, oricum mai usor decât crapul comun, dar odată simtit malul sau plasa minciogului, începe nebunia !
  • Asigurati-va întotdeauna ca aproape de mal, frâna mulinetei dvs este setată corect, iar corect la cosaș înseamnă moale.
  • Ideea este ca acest pește va fi nemilos cu sculele dvs si este bine să fiți pregatit sa-i dați fir cât vrea, fără să solicite echipamentul. Nu de multe ori acesta cedează sub acțiunea unui cosași bătrâni, chiar sub ochii dvs la mal.
  • Manipulați minciogul cu blândețe, dar ferm, o să aveți șanse mai multe de a vedea peștele pe mal .
  • Nu depozitati acesti pești în saci ( chiar si textili ) pentru cantarire.
    Cteno este deosebit de sensibil la depozitare în saci sau juvelnice și si în proportie de aproape 100 % un cteno tinut în sac timp de 1-2 ore, va muri. Chemați arbitrii imediat, indiferent de oră și veți avea satisfacția eliberarii acestui pește în deplină sigurantă.

În concluzie cteno este o specie de crap greu de prins, mofturos si cu toane, cu un drill cel puțin interesant, dar cu greutăti corporale ce ne pot satisfce la orice partidă de pescuit.

Dimensiunea legală pentru reținere 35cm!

Fire întinse tuturor și urmăriți-ne în continuare !